Prezentatori

Stefan Banica Jr.

Prezentator
   

Iulia Vintur

Co Prezentator

 

 

 

Advertising Zone

Hosted by:

design & development by:

Dani pe Facebook
Carmen pe Facebook

Despre

 

Numele meu este Dani Boariu, locuiesc in Arad, am 35 de ani iar in urma cu aproximativ 12 ani, mai precis pe data de 04 06 1998 viata mea a luat o intorsatura ciudata si naucitoare, atunci cand intr-o fractiune de secunda s-a schimbat tot, tot ce aveam, tot ce simteam si tot ce asteptam de la viata. S-a intamplat acest accident in urma caruia mi s-a stabilit sec diagnosticul 'Traumatism de coloana cervicala Nivel C5 C6 cu sectionarea completa a maduvei spinarii', a urmat o lunga perioada de spitalizare, mai apoi externarea si 8 ani lungi si dificili in care am incercat sa imi reiau viata de acolo de unde o lasasem, sa recladesc totul pas cu pas, acum ma aflam deja intr-un scaun cu rotile, in imposibilitatea de a mai face 99% din lucrurile pe care altadata le faceam din reflex fara macar a ma gandi la ele, iar atunci cand ai nevoie de ajutor si asistenta pentru orice miscare sau activitatea ai intreprinde parca viata nu ti se mai pare atat de atragatoare. Cu toate acestea am continuat sa merg mai departe, sa sper si sa caut o portita, o speranta, un loc si un timp in care sa mi se spuna: "DA, SE POATE. VEI MERGE DIN NOU!" si se pare ca dupa 8 ani de asteptari, sperante si cautari am gasit acel loc, acel timp in care miracolul medical, progresul stiintei prin care celulele nervoase ale maduvei spinarii afectate in urma unor accidente pot fi stimulate, ajutate sa se refaca…

Am gasit acest loc pe internet in indelungile mele cautari nocturne si stimulat de un caz prezentat recent la tv, o clinica din Beijing China, am luat legatura cu ei printr-un e-mail si am avut surpriza sa si primesc raspuns, aveau nevoie de Rezonanta mea magnetica (filmul coloanei) pentru a da un verdict medical. Asadar am trimis filmul si dupa circa doua saptamani am primit mail-ul mult asteptat, cazul meu era-este tratabil, operabil iar eu eram acceptat pe lista de asteptare pentru operatie.

Acum intervine partea sensibila si costisitoare si anume aspectul financiar. Costul interventiei este de 20.000 $ plus cheltuieli suplimentare ce se mai pot ridica la 10.000 $ (transport, vize, recuperare postoperatorie, etc).

Nu dispun de acesti bani, nu am de unde, e mult prea mult, tocmai de aceea am nevoie de ajutorul vostru al tuturor, persoane fizice sau juridice. Apelez la compasiunea si capacitatea de a ajuta un semen la nevoie, nu e un moft, e un gest capital, o oportunitate de care as putea beneficia, orice ajutor cat de mic ma poate aduce mai aproape de un nou inceput, imi displace teribil ceea ce sunt nevoit sa fac, nu imi sta in fire sa intind mana chiar daca e pentru un scop umanitar, dar momentan nu intrevad o alta solutie.

Sunt convins ca multi din cei ce vor citi cele de mai sus se vor dovedi a fi sceptici si neincrezatori si nu ii condamn, cu atatea farse si inselatorii probabil si eu m-as arata la fel de sceptic ca si ei, tocmai de aceea mi-am pus la dispozitie adresa de e-mail si nr-ul de telefon pentru a putea fi contactat, sunt viu, sunt real…iar problema mea din pacate e la fel de reala!

 

Multumesc tuturor celor care intr-un fel sau altul m-au sprijinit, inteles si ajutat in a reusi pe acest drum!

 

S-a intamplat! Cu ajutorul lui D-zeu, a celor din jurul meu si nu in ultimul rand a minunatei mele prietene am ajuns acolo unde imi doream, operatia din China a avut loc in bune conditii si cu succes dupa spusele medicilor, acest capitol din viata mea a luat sfarsit, un altul i-a luat locul, recuperarea postoperatorie la clinica de laseropunctura din Franta, asadar lupta continua…!

 

  • 10 Martie 2007 Implantul cu celule OEC la clinica doctorului Huang Hongyun din Beijing.
  • 12 Aprilie 2007 prima sesiune de recuperare si tratament la clinica de laseropunctura din Chapelle Montlinard Franta.
  • 28 Iunie 2007 a doua sesiune de recuperare si tratament la clinica de laseropunctura din Chapelle Montlinard Franta.
  • 15 Octombrie 2007 a treia sesiune de recuperare si tratament la clinica de laseropunctura din Chapelle Montlinard Franta.
  • 06 Decembrie 2008 incep recuperarea si terapia prin tehnica bowtech, revin cu detalii…

 

Primele rezultate:

 

Rez 1

Rez 2

 

Pe data de 22 08 2007 am inceput tratamentul cu noile pastile ce potenteaza celulele STEM, OlimpiqStemXCell , dupa expirarea primei perioade de tratament sper sa am rezultatele asteptate! Voi reveni cu detalii…

22 10 2007 Am sesizat o crestere evidenta a sensibilitatii si rezistentei organismului precum si o vitalitate si putere sporita.

 

Detalii accident:

 

Toamna anului 1997, tocmai ce venisem din armata si cautam un loc de munca, l-am gasit relativ repede printr-un anunt in presa, pe piata aradeana se lansase un nou ziar "OBSERVATOR Aradean" si angajau personal, asadar m-am prezentat sa solicit un loc de munca si am fost angajat. Imi placea teribil ceea ce faceam, colegii toti entuziasti, tineri si deschisi, se parea ca toate merg cum nu se poate mai bine…
Pe atunci ziarul OBSERVATOR nu avea tipografie proprie, asadar aveau un contract cu o tipografie din Timisoara unde noapte de noapte mergeam pentru a tipari ziarul pentru cititorii aradeni. Din cate imi aduc aminte s-a intamplat la sfarsitul lunii Mai, prin 28 Mai, ca de obicei am plecat cu ziarul gata tiparit incarcat in dacia papuc pe care o conduceam din timisoara in jurul orelor 4 dimineata, apucasem doar sa plec din intersectie ruland in treapta a treia a cutiei de viteza pe Calea Aradului, cand din stanga cu coada ochiului la intersectia Calea Aradului cu Str. Miresei am vazut intr-o fractiune de secunda cum se aproprie un autoturism in viteza, impactul a fost devastator, am simtit doar forta izbiturii care ne-a proiectat autoturismul aproximativ 15 metri in lungul intersectiei poposind intr-un stalp. Ziarele s-au imprastiat in mare parte de-a lungul soselei iar citroen-ul care intrase in noi s-a rasturnat. Am reusit sa ies cu greu din masina pe usa din dreapta deoarece partea din stanga, partea soferului era mult prea afectata. Eram surescitat din cauza socului si a sperieturii, tremuram tot, iar redactorul ce ma insotea se plangea ca il doare clavicula. M-am intins epuizat langa masina avariata si mi-am folosit telefonul celular pentru a anunta redactia ziarului de incidentul produs. Atunci am vazut coborand impleticinduse din citroen soferul inconstient, era plin de sange pe fata si vizibil debusolat, era atat de beat incat nici nu realiza ca accidentul se produsese din cauza lui, sustinea cu convingere ca el se afla pe drumul cu prioritate, noroc cu un echipaj de politie care se afla in intersectie la momentul accidentului, asadar nu exista nici un dubiu cu privire la vinovatia lui.
Au venit pe rand echipaje de politie, salvarea, colegii mei din Arad apoi parintii mei si am plecat cu totii la spital pentru a ni se recolta probe biologice mie si celuilalt sofer, desigur ca eu nu consumasem deloc bauturi alcoolice dar celalalt sofer era vizibil in stare de ebrietate, declarand ulterior ca se intorceau de la un chef prelungit.
Am fost trimis de catre medicul de garda din acea seara impreuna cu o asistenta pentru a mi se face un film la cap pentru eventuale contuzii, dar nimeni nu s-a gandit ca nu ar strica si un film pentru verificarea coloanei vertebrale.
Am scapat pe picioare dupa acest accident dar ma resimteam, asadar mi-am luat liber de la lucru cateva zile pentru a-mi reveni din soc, eram destul de afectat atat fizic cat si moral, nu-mi venea sa cred ca tocmai suferisem un accident destul de serios, colegul meu redactor era cu clavicula in ghips, celalalt sofer era internat in spital grav contuzionat, doua masini facute zob, iar eu scapasem doar cu cateva zgarieturi, simteam si o oarecare usurare din pricina asta, imi spuneam si uite totusi D-zeu ma iubeste, am scapat intreg, puteam sa fiu mult mai rau decat atata.
Era vara, un inceput superb de vara torid, 4 Iunie, ma bucuram ca sunt bine, traiesc ca ma refac si ca urmeaza sa ma reantorc curand la lucru, asa ca aveam de gand sa profit de aceasta zi si sa merg la strand, zis si facut, impreuna cu niste prieteni si cumnatul meu ne-am dus la strandul din Arad, un strand superb, o adevarata incantare…era ora 11 dimineata, lumea incepea sa se stranga la plaja, apa in bazine cam rece dar foarte curata, cu toate ca inca nu era trecut de miezul zilei soarele ardea cu putere asa ca am hotarat sa facem o baie, iar cum in bazinu mare nu era apa am ales bazinul mijlociu, am sarit in apa de cateva ori, era groaznic de rece de aceea am hotarat samai sar odata si gata…
Vad si acum parca cu incetinitoru, eu pe marginea bazinului pregatindu-mi saritura, cumnatul meu indreptandu-se spre patura, ceilalti uitandu-se la mine de parca ceva grav urma sa se intample. Am sarit iar o fractiune de secunda mai tarziu chiar dinainte de a atinge apa am simtit un fior inghetat prin tot corpul si m-am scufundat inert sub apa bazinului in incapacitatea de a mai misca de la gat in jos, eram constient, nu am lesinat si stiam ca ceva cumplit se intamplase, stiam cumva ca imi fracturasem coloana si paralizazem. Imi auzeam prietenii cum glumeau pe marginea bazinului pe seama mea, probabil pluteam sub apa intr-o pozitie hilara, erau convinsi ca fac o gluma si ca in momentul in care voi ramane fara aer voi inceta si cu gluma…simteam cum ma ustura plamanii din cauza lipsei de oxigen, tentatia de a respira era imensa, imi vajaia capu cumplit si ma rugam lui D-zeu sa intre cineva dupa mine sa ma scoata afara. Trecusera circa doua minute de cand ma aflam deja sub apa iar prietenii mei erau probabil curiosi de deznodamantul situatiei, atunci cumnatul meu ingrijorat probabil ca eu inca nu iesisem afara de sub apa si vazuse momentul sariturii a decis sa intre in apa dupa mine. M-a intors cu fata in sus si mi-a ridicat corpul de sub apa, plamanii imi gemeau dupa aer asa ca am tras aer puternic, le-am spus ca suspectez ca mi-am rupt coloana si sa aibe grija cum ma vor scoate din apa, simteam dureri cumplite in piept si la nivelul gatului. M-au scos pe marginea bazinului, nu mai imi simteam mainile, abdomenul, picioarele, nici macar nu puteam ridica gatul, priveam in sus si vedeam fete ingrijorate, chipuri impietrite, au chemat urgent salvarea si intr-un timp relativ scurt ma aflam in drum spre spital imobilizat intr-o saltea ergonomica medicala. Am ajuns la urgenta, dupa un control sumar auzeam medicii de garda cum vorbesc intre ei ingrijorati, m-au intrebat ce s-a intamplat, vorbeam cu greu, prietenii cu care cu doar o ora in urma ma distrasem plangeau imfundat, mi-am dat seama ca e grav. Au venit parintii mei anuntati de nu stiu cine, doar medicul neurochirurg lipsea, era angrenat intr-un caz medical undeva in Timisoara, se punea problema sa ma transporte pentru a fi operat acolo dar nu as fi supravietuit drumului. Asadar a fost anuntat medicul de cazul meu si in scurt timp afla in Arad, eram primul lui caz de asemenea gravitate de cand venise la spitalul nostru. Mi-au facut film la coloana cu greu din cauza ca nu puteam fi miscat, verdictul medical a venit cam in 3 ore, "Fractura de coloana cervicala C5 C6" necesita operatie urgent. Am intrat in sala de operatie si m-am trezit a doua zi intr-un salon de spital suferind cumplit, traiam cu impresia ca ma voi ridica curand din pat, ca va urma o scurta perioada de convalescenta si voi parasi spitalul pe picioarele mele. Am parasit spitalul 5 saptamani mai tarziu transportat fiind de o salvare intins pe o targa deoarece doar asa puteam sta la momentul acela.
De atunci au trecut aproape 8 ani in care nu am incetat niciodata sa sper ca ma voi afla candva in posibilitatea de a ma ridica in picioare din nou, acum ma ajut de un scaun rulant pentru a ma deplasa, sunt atat de multe persoane in lumea asta in aceiasi situatie cu a mea, cu totii traim cu speranta ca vom merge din nou si sper din suflet ca aceasta speranta sa ni se indeplineasca tuturor!

PS. Medicul care m-a operat mi-a spus ca vertebrele cervicale au fost fisurate in urma accidentului de masina si ca saritura in apa nu ar fi produs fractura care mi-a lezionat maduva spinarii daca medicul de garda din noaptea accidentului de la Timisoara mi-ar fi facut investigatii mai amanuntite si s-ar fi luat masuri din timp.

 

Tin sa multumesc Dr. Manole, Spitalul Judetean Arad si asistentelor ce au avut grija de mine pe perioada spitalizarii 04 Iunie 13 Iulie 1998!

Perechi

Victor Slav & Carmen Stepan

Locul 1
 

Smiley & Adriela Morar

Locul 2
 

Elena Gheorghe & Cornel Ogrean

Locul 3
 

Dana Rogoz & Ionut Paval

Locul 4
 

Anda Adam & Dumitru Dragoi

Locul 5
 

Aurelian Temisan & Cristina Capatana

Locul 6
 

Maria Olaru & Vlad Rosca

Locul 7
 

Dinu Salajan & Aurelia Grigore

Locul 8